vineri, 8 iulie 2016

Reykjavik - Day II - Old Harbour - Leisure walk

Ok, deja va bat la cap cu portul asta? I don't think so and I frankly do not care! :-) E un blog de calator pasionat, audienta spre zero, scriu pentru mine si pentru el, m-as bucura sa stiu ca cineva isi face bagajele dupa ce citeste aici (dar nu ma gandesc asa departe) si da, scriu detaliat, povestesc despre tot ce mi-a placut! Altfel parca nu s-ar chema pasiune. Mie-mi place sa citesc in detaliu despre locuri pe care le voi / le-am vizitat. In calatoriile noastre simt ca traiesc, timpul are cu totul alta semnificatie si alta valoare, ma intorc de fiecare data acasa alt om. Cum sa nu povestesc?



(Nu daca, ci) Cand vom mai ajunge la Reykjavik - imi voi rezerva generos timp sa cutreier prin toate colturile acestui port. E un spatiu aerisit, foarte curat, batut de vanturile racoroase ale golfului Faxa, plin de culoare ... 


Nu ma stiam pasionata de grafitti dar de cand am avut ocazia sa admir cateva extrem de reusite realizari ale artistilor de gen in Scotia, ma declar tot mai interesata de subiect.


Feeling Hungry, thirsty, talkative, tired? Walk this way! Niiiiice.


Cladirea arcuita este Icelandair Reykjavik Hotel Marina si adapostea candva o vopsitorie. Azi se spune ca ar da lectii in materie de design islandez. Trebuie sa fie o experienta speciala sa te cazezi aici. Esti chiar in inima portului. Am trecut prin fata hotelului si la cativa metri un vas era vopsit de zor ... Zgomot, activitate intensa, sirenele vaselor pretutindeni. Chiar ar fi o experienta! In plimbarica noastra am dat si peste o delicaterie - insa mie nu ce era inauntru mi-a atras atentia ci dragalaseniile de pe treptele de la intrare. O gramajoara de floricele. 


Daca priviti cu atentie in fotografia de mai jos, veti vedea pe asfalt in  partea stanga niste dungi bleu - galben pal, alb. Este The Harbour Path, porneste de pe treptele Harpa si leaga faimoasa sala de concerte de zona de procesare a pestelui in port. A fost trasata de arhitectul italian Massimo Santanicchia. 


La ce bun snopul de harti? :-


The Icelandinc Fish and Chips Wagon - din pacate la ora la care am ajuns noi (prea de dimineata) era inchis. Standul e deschis si pe timpul noptii, dimineata insa apar mai pe la un 11:30. Vand peste pescuit cu undita si nu adus de pescadoare. N-are rost sa mai spunem cat este de proaspat. 


Mai facem cativa pasi ... si ce sa vezi. Am dat si peste micutul asta! Se spune cel mai mititel stand de mancarica stradala din Reykjavik. Bineinteles - tot inchis. Sunt faimosi pentru doua chestii mari si late: sandwich cu homar si supa de homar! Chiar as fi incercat supa. Next time!


Si daca tot suntem la capitolul papile gustative in portul Reykjavik ai de unde alege - Seagrifin, restaurantul care se lauda cu cea mai buna supa de homar din lume, Hofnin sau Kopar




Ca sa nu mai vorbim ca tot in acest port gasiti cea mai buna cafeluta din Reykjavik - Cafe Haiti. Cea mai ieftina cafea aici e 13 lei (aproape 3 Euro)  iar cea mai scumpa (Irish Coffee style) 45 de lei (10 Euro). 



Iata si frumoasa Harpa - acum acasa pentru opera islandeza si pentru orchestra lor simfonica. Harpa este creatia biroului danez de arhitectura Henning Larsen Architects. Cand le-am citit numele mi-a sunat teribil de cunoscut, desi nu sunt familiarizata cu numele mari ale arhitecturii. Am cautat sa vad ce mai au in portofoliu si m-am lamurit imediat. Ei au creat superba Opera din Copenhaga. O bijuterie care mie mi-a placut mai mult decat faimoasa Opera din Oslo. Cautati putin chiar pe acest blog si-o sa vedeti despre ce vorbesc. La urmatoarea vizita vreau neaparat sa intram putin si in interior.


Dincolo de tot ce are de oferit acest port - si ma refer aici la man made stuff, ramane maretia peisajului inconjurator ... 


Culorile ...


Like no other!

Maine plecam prin oras! Reykjavik here we come!

Citeste si:


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu